Umbla masinile subpamantesti. In nevazut peste turnuri intercontinentale zvonuri electrice. De caso pe antenele pipaie Spatii cu alte graiuri si Alte Vesti. Semnale se-ncruciseaza albastre prin strazi. In teatre strige luminile, se exalta libertatile insului. Se profetesc prabusirile, sfarsesc in Sange cuvintele. Undeva se trage la Sorti camasa invinsului. Arhanghelii sositi sa pedepseasca Orasul s-au ratacit prin baruri cu penele ass. Dantatoarea alba le trece prin Sange, razand s-a oprit pe-un varf de picior ca pe-o sticla intoarsa. Dar sus, la O mie de-metri naltime, spre rasarit stelele isi filata Povesti prin Cetini de Brazi si-n miez de noapte Ratul mistretilor deschide Izvoarele. Lauda somnului 1929 această pagina a fost accesata de 734 ori. Veac de Lucian Blaga Metafore Astfel Blaga Creaza imaginea unei lumi moderne, un pacatelor, una lumi unei DIN destramare cura divinul si sacrul lipsesc cu desavarsire. Poetul recurge la O desacralizare un simbolurilor biblice. Ingerul de la Poarta tine in mana un COTOR CEEA ce sugereaza Restul, ce lucrurile au ramas nefolosite. De asemenea lipsa flacarii scoate in evidenta disparitai fortei divine. Portretul se incheie cu sugestia inutilitatii, un conditiei precare un divinitatii, astfel ingerul se Simte invins. n acest Cadru de vis, asemntor celui eminescian i totui deosebit: printr-o sobrietate hieratizant, prin aerul de signore i sacralitate, i construiete poetul mirabilei semine ntocmai ca precursorul su nepereche Paradisul erotico. Cuplul i druiete fericirea dezmrginirii, un vrsrii unuia n cellalt, sub arbori i arbuti cura i scutur floarea asemenea Teiului SFNT eminescian: De pe stamine de Alun, din Plopii albi, se Cerne jarul. . Prin mplinirea erotico, efemerul omenesc se integreaz Naturii Venezia: Polenul Cade peste Noi, n preajm galbene troiene alctuiete-n aur pinna. Pe Umeri cade-ne i-n gene. O mistuire dureros-fericitoare este n natur, n viziunea poetului, i moartea. Intrat n elementelor ciclul, Insul pieritor aderire la imortalitate tocmai prin condiia anonimatului. El va Avea FAA nimnui, asemenea pmntului, dar, nmormntat n ast stea, n. Scoica de Lucian Blaga Inima se dovedeste un fi o Scoica DIN A carei interno Rasuna misterul Sau cum spune poetul o mare necunoscuta. Poezia Scoica este de fapt o poezie filozofica, o poezie ce poate fi comparata cu o evadare din necunoscut si aspirarea catre cunosterea deplina. Poetul este capturat Intre ganduri si suferinta, inre patimile acestei lumi si Devine INCERT, nu se mai poat regasi pe sine in acest urias val al framantarilor interioare. Aspira doar spre un Iesi frastuono Acesta sguardo. Zvonul, ce Rasuna prelung si neinteles reprezinta incertitudinea ce l-un cuprins pe poeta urma departarii del Umea ideala. EL nu mai stie daca Acesta lume exista sau nu, dar stie ca poate aspira sa o vada si sa ajunga intr-o Buna zi la EA. Repetitia verbelui ajunge la viitor sono scopul de un gatto faccia mai evidenta nesiguranta Dar Si dorinta neschimbata de un vedea Malul acelei mari. Personalitatea marcanta un Culturii interbelice, Lucian Blaga. filozof, scriitor, profesor universitar, va marca Perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate. Intrat in viata la 9 maggio del 1895, nel frastuono Satul Lancram judetul Alba. Lucian Blaga va porni In marea trecere la 6 maggio 1961 fiind inmormantat tot in ziua de 9 maggio, in Cimitirul din Lancram, langa Sebes, Ramanand Definitiv in comuniune cu spatiul pe cura la iubit si despre cura va marturisi in Poezia 9 maggio 1985. Sat al meu, ce porti in nume lacrimei sunetele, la chemari adanci de nume in cea noapte te-am birre ca Prag de Lume si poteca patimei. Spre tine cine m-a-din ndrumat scufund de veac, in tine cine m-a binecuvantat Chemat fie, seduto de lacrimi fara leac. Dupa studiile din tara Sebes, Brasov. Izvorul Noptii de Lucian Blaga - argumentare - Inca din titlul volumului sunt anticipare reperele cura pe sunt numeroase Poezii ce apartin acestui volum. Titlul poeziei este alcatuit Dintr-o metafora exceptionala ldquoizvorulrdquo cu sensul de origine, i sorgenti, completat de ldquonoptiirsquo Termen cu cura vor fi comparati ochii iubitei. Din punct de VEDERE compositiva Poezia este alcatuita Dintr-o fraza ampla si o propozitie dezvoltata. Poeziile nepublicate n timpul vieii au fost grupate de autor n Patru cicluri: Vrsta de Fier 1940-1944, Corbii de cenu, Cntecul focului, Ce Aude unicornul (volumul Poezii1962). Poezie de cunoatere, construit pe Marile antinomii universale (luminntuneric, iubiremoarte, indi-vidcosmos) i avnd ca tem misterul centrale existenei, creaia sa lirica evolueaz dinspre elanurile vitaliste spre tristeea metafizic i dinspre imagismul incinta metaforic spre o simplitate clasic un expresiei. Titlul poeziei sugereaz fascinaia ochilor Negri: ai iubitei, cura sunt numii printr-o Metafor revelatorie, Izvorul nopii, semnificnd originea - izvorul - sentimentului de iubire, ce capt proporii cosmice, prin cuvntul noapte. Poezia Izvorul nopii este un scurt, dar profund omagiu adus frumuseii iubitei, exprimat NTR-un sacco solenne i plin de fiori. Structur, semnificaii, limbaj artisti. Poezia este alctuit Dintr-o fraz AMPL, cura Conine o afirmaie constatativ i admirativ pentru frumuseea ochilor iubitei io propoziie dezvoltat, ca o concluzie emoionant, nlnd dragostea la apogeu. Poezia ncepe printr-o invocaie cu ncrctur afectiv, sugernd admiraia sinelui poetica fa de fiina trascinamento. Vocativul frumoaso ilustreaz, concis i sintetico, perfeciunea fizic un iubitei, nsumnd toate trsturile fizice ho il morale ale fetei dragi. Cuvntul. Un Blaga cu totul Nou unii filate, un Blaga, in orice caz, mai profund nella lirica erotica SI CU o viziune existentiala mai sistematica tradusa in Poeme, nu spunem neofilozofice, dar iesite Dintr-o contemplare mai libera un spectacolului vietii. Sunt de acord cu mrturia lui Blaga. Poetul este nu att mnuitor un, ct un mntuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturale che le aduce n starea de Graie, de unde reiese faptul c EL I Exprim gndurile i sentimentele prin cele mai semplice cuvinte, cu ajutorul numeroaselor procedee artistice. Tema poeziei o reprezint atitudinea poetica n FAA marilor Taine ale Universului: cunoaterea lumii n planul creaiei poetice este posibil numai prin iubire. Relatia dintre viziunea autorului si expresionism se contureaza in jurul unor aspecte Relevate in textul poetica spiritualitatea interiorizarea si, cosmosul, tensiunea lirica, Universul. Poezia se situeaza in deschiderea volumului de debutto al lui Lucian Blaga, Poemele luminii, din 1919 si constituie ars poetica ce va anticipa Sistemul filozofic pe cura il VA realiza 15 ani Mai tarziu. Eu nu strivesc corola de minuni un lumii este o mediatie filozofica cu profunde accente lirice, o confesiune elegiaca pe tema cunoasterii, cura poate fi paradisiaca, misterul fiind redus parziale cu ajutorul logicii, al intelectului, al ratiunii si luciferica, ce potenteaza misterul, il reveleaza prin trairile interioare, prin imaginatie si fissano poetica. In creatia blagiana, accentul cade pe Participarea subiectiva la tainele universale, eul poetica contopindu-se pana la identificare cu misterul, cu substanta ascunsa un lumii la cura Acesta se participand Simte. Astfel, Poezia Devine o MANIFESTARE imperativa una individualitatii subiective, fiind inteleasa ca descarcare spontana de energii interioare, de emotii, cura trebuie traite chiar in Procesul lor de constituire. Opera lui Arghezi poate fi totusi usor de inteles pe cand CEA un lui Blaga nu o putem intelege pana nu ii cunoastem filozofia. In CEEA ce priveşte cunoasterea Blaga Crede ca Universul este alcatuit Dintr-o multitudine de Mistere cura nu pot fi Revelate de catre om deoarece Intre el si univers se interpune censura moartea transcendenta-Adica. In Poezia sa, Blaga nu structureaz versurile in strofe, abordnd astfel Versul liber, neavnd o lungime anume. Prin repetarea vocale unor, el d o muzicalitate, fr un folosi prozodia obisnuit. Blaga in lucrarea sa intitulat Geneza metaforei i sensul Culturii, Blaga susine c esiste o diferen de Esen, Deci Una calitativ, ntre om i animale. Blaga spune c destinul omului este NTRU signore i pentru revelarea acestuia. Blaga Sub eticheta de ortodoxism mai NCAP cel Putin nca doua curente de epoca: Scoala lui Nae Ionescu (persiflata de Serban Cioculescu cu denumirea de trairism, cura pe naistii de astazi Tind sa o ia de buna) si legionarismul (n ipostaza nazuita de ntemeietorul lui , Corneliu Codreanu: aceea de Scoala spirituala altoita pe traditia ascetica si Eroica un crestinismului) 1. Tema poeziei fiind ochii fermectori i hipnotizani ai di acesteia, cura pe poetul i descrie de-un poeziei lungul, i i personific, adugndu-le nsuiri deosebite. Poetul Folosete cuvinte din acelai cmp lessicale, cum ar fi. Izvorul, VI, muni i Esuri, pmntul. n realiznd finale un tablou Nocturn parco Atins de magie, ochii fetei rmnnd personaj ONU importante n Cadru. Eul lirica fiind prezent: i-s. mi. ta. ti, relaia cu Lumea exterioar este destul de strns, deoarece autorul Compar Mereu ochii fetei cu natura. ntlnim i Figuri de stil. ochii ti adncii - epitet i inversiune, sunt Izvorul-personificare, curge tainic - inversiune i epitet, peste vi. I peste Esuri-enumeraie ecc Referate afisate. 19 Medie nota: 8.50 10
No comments:
Post a Comment